Deschisă în prezența și cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, expoziția personală „Culorile verii” a cunoscutului plastician Teodor Vișan, găzduită de Sala „Sergiu Dumitrescu” din cadrul Muzeului Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos, reunește pe simeze o selecție de 34 de lucrări de pictură realizate de artist în ultimii zece ani în culori de acrilic pe pânză.
Sunt lucrări de factură postimpresionistă, specifice stilului pictorului, care rețin atenția prin diversitatea genurilor cărora aparțin (peisaj, portret, natură statică, flori, compoziție cu mai multe personaje), prin multitudinea subiectelor abordate și cromatica lor vie, luminoasă, ele oferind iubitorilor de artă cu care vin în contact o imagine amplă asupra universului creației picturale a artistului și a mijloacelor sale de exprimare.
Redutabil peisagist
Așa cum ne așteptam după titlul expoziției, preponderența o deține peisajul, gen care l-a consacrat și l-a impus în timp pe Teodor Vișan ca un redutabil peisagist nu numai în plastica gălățeană, ci și în cea națională. Imaginile care populează tablourile sale din această categorie sunt nu numai estivale, ci unele vizează și anotimpul autumnal și chiar pe cel hibernal.
Ele provin din Galați („Vadul Cărăbuș”, „Peisaj pe Dunăre”, „Activitate în dana portuară”, „Peisaj dunărean”, „Peisaj de toamnă”, „Prima zăpadă”), de la Ghecet-Tulcea („Dunărea la Ghecet”), de la Sf. Gheorghe („Plaja din Sf. Gheorghe”), de la Eforie Sud („Peisaj din Eforie Sud”, „Plaja la Eforie Sud), de la Boholț și Preduleț - Brașov („Sărbătoarea Sânzienelor”, „Preduleț”), de la Constanța („Nostalgie”, „Peisaj marin”), dar și din Strâmtoarea Bosfor și Cartierul Galata – Turcia.
Pictorul este un excelent observator al naturii și al realităților înconjurătoare, urmărește să redea cu fidelitate specificul și autenticul fiecărui loc și colț din natură, fiind receptiv la culoarea locală și la variațiile luminii în diferite momente ale zilei.
Vadul Cărăbuș, care face legătura între strada Alexandru Ioan Cuza și strada Dogăriei, cu vechile lui scări înguste și roase de trecerea timpului, cu pereții scorojiți ai caselor marginale, cu câini care se plimbă nestingheriți în căutare de hrană probabil, are un aspect sumbru, amintind de vremuri de demult („Galați – Vadul Cărăbuș”).
„Activitate în dana portuară” evocă o scenă din operațiunile complexe desfășurate aici (acostarea, legarea la chei, descărcarea, încărcarea, deservirea navelor). Totul pictat pe o dominantă de albastru închis, cu accente dramatice.
„Peisaj pe Dunăre” surprinde un tablou din natură cu o largă desfășurare spațială, cu un soare care se ivește din adânc risipind încet, încet negura căzută peste apele fluviului.
Imaginile cu plajele de la Eforie și Sf. Gheorghe, cu copii jucându-se în apa mării, sunt tonifiante, emană poezie și bucuria celor care trăiesc momente benefice de relaxare.
Podul suspendat Bosfor, care conectează Europa de Asia, impresionează cu puntea sa aerodinamică, iar cartierul istoric Galata, un reper emblematic al turismului, uimește prin monumentalitatea construcțiilor și mai ales prin faimosul Turn de piatră, despre care se spune că a fost construit de genovezi în anul 1348.
Figura umană, în pânzele lui Teodor Vișan
Prezentă în multe peisaje, figura umană apare în pânzele lui Teodor Vișan fie sub forma portretului, fie a compoziției cu două și mai multe personaje.
Din rândul acestora din urmă amintim în primul rând compoziția „Botezul”, mult apreciată și de ÎPS Arhiepiscop al Dunării de Jos, Casian Crăciun, în care pictorul abordează un ritual sacru foarte important pentru creștini, acela al triplei cufundări a copilului de către preot în apă sfințită în numele Sfintei Treimi (Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt), făcându-se trecerea de la viața lumească a acestuia la o viață duhovnicească, „în Hristos”, devenind astfel membru al comunității creștine. Este prima și cea mai importantă Sfântă Taină a Bisericii Creștine. Numărul personajelor din tablou care asistă la ceremonial este judicios distribuit în cadrul spațiului plastic, rezultând o compoziție echilibrată, armonioasă, atmosfera este de solemnitate spirituală, iar lumina este concentrată îndeosebi în zona mediană a lucrării, acolo unde se află cristelnița și pruncul ce primește Taina Botezului.
O altă compoziție cu un număr mare de personaje este cea intitulată „Familia”. Întâlnirea membrilor acesteia are loc nu în interiorul unei locuințe, ci în curte, astfel că și natura, cu vegetația aflată în toată plenitudinea sevelor, parcă participă la bucuria personajelor ce compun familia unită.
În alte lucrări sunt înfățișate portrete ale unor oameni simpli, unii aflați în suferință („Omul străzii”), alții efectuând diferite activități zilnice („Comerț stradal”, „Bărbierul”, „Țărancă voioasă”) sau dialogând pe un ton sfătos („Cum îți spuneam”).
Foarte interesant este și noul „Autoportret” al pictorului, datat 2026, în care s-a reprezentat ceva mai firav la trup (ah, vârsta!), îngândurat și cu privirea căutând undeva departe.
Natură statică
Naturile statice și florile expuse („Flori de napi în vas de sticlă”, „Buchet de flori de toamnă”, „Natură statică cu fructe”, „Trandafiri albi și violeți”, „Flori în vas de lut) sunt semnificative pentru aceste genuri cultivate de artist. Ele sunt pictate în frumoase organizări compoziționale, materialitatea obiectelor, carnalitatea tijelor, transparența, frăgezimea și prospețimea petalelor sunt bine evidențiate, culorile sunt vii, răspândind în jur vitalitate și optimism.
Semnificativ act de cultură
Fiind a doua sa manifestare individuală din acest an, după cea avută în luna aprilie la Galeriile de Artă „Nicolae Mantu”, expoziția „Culorile verii” a lui Teodor Vișan are valoarea unui semnificativ act de cultură și așa trebuie receptată. Ea prilejuiește unui public larg să se întâlnească cu pictura sa, să-i cunoască realizările și să-și întărească convingerea că artistul este unul dintre cei mai activi membri ai Filialei gălățene a Uniunii Artiştilor Plastici din România și prin ceea ce creează și expune el scrie de fapt o pagină esențială în istoria plasticii de la Dunărea de Jos și nu numai.
