Evaluaţi acest articol
(2 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Munca la negru, durata excesivă a programului de lucru în detrimentul unui timp de odihnă extrem de limitat sau aproape inexistent, lipsa asigurărilor de sănătate, necunoaşterea drepturilor de care ar trebui să beneficieze, ba chiar şi abuzuri manifestate prin confiscarea actelor de identitate de către angajatori. Toate acestea sunt realităţi trăite de multe dintre îngrijitoarele/lucrătoarele casnice, care au ajuns în atenţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Potrivit unui comunicat de presă postat pe portalul Senatului României, la finele lunii trecute Comisia Permanentă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a adoptat, cu ocazia reuniunii sale de la Praga, rezoluţia privind Dreptul la muncă al lucrătorilor casnici, în special al femeilor, în Europa. Documentul a fost adoptat în baza raportului elaborat de senatorul român Viorel Badea.

Europa are nevoie de lucrătoare casnice

În expunerea sa, senatorul Badea a arătat că munca domestică trebuie privită ca parte integrantă a pieţei muncii, ca muncă reală, cu toate drepturile şi obligaţiile care decurg din acest statut. Şi a subliniat necesitatea semnării şi ratificării de către statele membre ale Consiliului Europei a Convenţiei nr. 189 privind lucrătorii casnici şi a Recomandării nr. 201 pe acelaşi subiect, instrumente juridice internaţionale adoptate în 2011 de Organizaţia Internaţională a Muncii.

Potrivit parlamentarului român, o îmbunătăţire a statutului lucrătorului casnic poate fi obţinută şi prin extinderea, inclusiv pentru munca domestică, a sferei de aplicare a Cartei Sociale Europene revizuite a Consiliului Europei în ceea ce priveşte respectarea timpului normal de lucru, a perioadelor de odihnă zilnică şi săptămânală, a concediului de odihnă anual, a protecţiei în materie de securitate socială, a sănătăţii şi a siguranţei ocupaţionale, precum şi a condiţiilor de muncă şi de trai decente.

Senatorul Badea a arătat că ponderea muncii domestice în cadrul forţei de muncă din Europa este una semnificativă, cu efecte pozitive demonstrate asupra economiilor naţionale din statele gazdă. A precizat totodată că nevoia din ce în ce mai mare de servicii domestice în Europa, „în special în vestul continentului, se resimte cu precădere pe fondul îmbătrânirii populaţiei, a ocupării active a ambilor soţi pe piaţa muncii, precum şi a creşterii costului vieţii în statele de origine care au determinat anumite persoane să-şi caute locuri de muncă în străinătate, îndeosebi ca lucrători casnici”.

Ce favorizează exploatarea şi abuzurile

Potrivit raportorului român, cei mai mulţi lucrători casnici la nivel european sunt femei, acestea aflându-se uneori în situaţii care favorizează exploatarea şi abuzurile de orice fel. Tocmai de aceea a făcut apel la intensificarea eforturilor de combatere a discriminării, a excluziunii sociale şi a relelor tratamente la adresa acestora pentru a preveni sclavia modernă şi munca forţată, fenomene care din păcate au luat o amploare nemaiîntâlnită în anumite zone din Europa, un exemplu elocvent în acest sens fiind situaţia muncitorilor agricoli din Sicilia.

Potrivit documentului APCE, o protecţie şi mai eficientă a drepturilor şi intereselor lucrătorilor casnici poate fi realizată şi prin facilitarea accesului la mecanisme de soluţionare a plângerilor adaptate la nevoile acestei categorii de angajaţi, prin crearea de echipe multilingvistice de inspecţia muncii cu competenţe în domeniul muncii domestice, al colectării de informaţii şi al tehnicilor de investigaţie, prin extinderea protecţiei maternităţii şi a nevoii de a asigura echilibrul între viaţa profesională şi cea de familie inclusiv în cazul lucrătorilor casnici.

Statut decent pentru lucrătoare

Rezoluţia APCE subliniază că activitatea lucrătorilor casnici în spaţiul privat al gospodăriilor determină o vulnerabilizare accentuată a statutului acestor persoane. În scopul asigurării unui statut decent pentru lucrătorii casnici, rezoluţia APCE îndeamnă statele membre ale Consiliului Europei să ia măsuri. Asta înseamnă conştientizarea avantajelor încheierii unui contract individual de muncă, cât şi acordarea de stimulentele inclusiv fiscale angajatorilor, în vederea formalizării activităţii desfăşurate de lucrătorii casnici.

Conform statisticilor, circa 750.000 de copii din cele aproximativ cinci milioane de copii din România au sau au avut după 1989 cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate.

Ca o consecinţă, în Europa există, potrivit unui studiu al Comisiei Europene, circa 500.000 de copii rămaşi în ţările de origine fără părinţi - orfani albi/orfani bianchi - şi asta deoarece mamele şi taţii acestor minori îngrijesc bătrâni, persoane cu dizabilităţi sau copii străini în locul celor proprii.

Citit 2671 ori Ultima modificare Joi, 15 Iunie 2017 16:38

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.