Banca Națională a României (BNR) lansează în circuitul numismatic, începând cu data de 27 iulie, o monedă din argint cu tema „Hortensia Papadat-Bengescu – 150 de ani de la naștere”.
Aversul monedei prezintă o compoziție grafică inspirată de opera „Concert din muzică de Bach” de Hortensia Papadat-Bengescu, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, stema României, anul de emisiune „2026” și valoarea nominală „10 LEI”.
Reversul monedei redă portretul, numele scriitoarei și anii între care a trăit aceasta „1876” și „1955”.
Monedele din argint sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoțite de broșuri de prezentare și certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză și franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR și casierului central.
Tirajul aprobat pentru moneda din argint este de 300 de piese.
Prețul de vânzare pentru moneda din argint este 1.050,00 lei cu TVA, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate. Moneda are putere circulatorie pe teritoriul României.
Pentru rezervarea pieselor numismatice, există un formular dedicat, pe o pagină BNR ce va deveni funcțională începând cu 27 iulie, ora 09:00. Formularul va fi disponibil în limita stocului destinat rezervărilor online.
Dacă stocul destinat rezervărilor online se epuizează, există și posibilitatea achiziționării direct de la ghișeele sucursalelor regionale ale BNR, fără a fi necesară o rezervare în acest sens, începând cu data de 27 iulie.
Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș ale BNR.
Născută la Ivești, în județul Galați
Prozatoare, romancieră şi nuvelistă din epoca interbelică, a cărei operă este studiată în manualele școlare contemporane, Hortensia Papadat-Bengescu s-a născut, pe 8 decembrie 1876, în comuna gălățeană Ivești, unde se află și Casa memorială care îi poartă numele.
Principalele sale romane fac parte din faimosul Ciclu al Hallipilor, o frescă socială și psihologică de excepție a burgheziei românești: „Fecioarele despletite” (1926), „Concert din muzică de Bach” (1927), „Drumul ascuns” (1932) și „Rădăcini” (1938).
Cariera sa a fost încununată de obținerea Premiului Național pentru proză, în anul 1946.
Interzisă în timpul regimului comunist, a ajuns să trăiască la bătrânețe în condiții precare, uitată de colegii de condei, iar la vârsta de 79 de ani s-a stins din viață, la București, pe 5 martie 1955. Abia după anul 1965 a fost reabilitată și reintrodusă în mediul literar.
Romanele sale sunt apreciate drept primele cele mai importante realizări ale prozei psihologice românești, caracterizate prin acuitatea observației, diversitatea și complexitatea metodelor de analiză psihologică.
