Academicianul Șerban Papacostea s-a născut pe 25 iunie 1928, la București.
A urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie, secția Istorie-Geografie, unde și-a obținut și doctoratul, cu tema „Regimul dominației austriece în Oltenia (1718-1739)“. În anii studenției, a fost deportat într-un lagăr de muncă forțată la Canalul Dunăre - Marea Neagră.
A lucrat inițial ca bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară, iar din 1957 a fost cercetător științific la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“ al Academiei Române, fiind şi director în perioada 1990 - 2001.
Șerban Papacostea este considerat unul dintre cei mai mari istoriografi din România, care a îmbogățit literatura de specialitate cu o solidă operă științifică. În 1971, a publicat „Oltenia sub stăpânirea austriacă 1718-1739“, lucrare distinsă cu Premiul „Nicolae Bălcescu“ al Academiei Române. Dintre operele sale, mai amintim: „Geneza statului în Evul Mediu românesc. Studii critice“, „Românii în sec. XIII. Între cruciadă și Imperiul Mongol“, „N. Iorga și Insitutul de Istorie Universală“, „Testamentul istoriografic al lui N. Iorga“, „Gheorghe I. Brătianu: istoricul și omul politic“ etc.
A încetat din viață pe 6 aprilie 2018, la București.
